Kafein

Daca ati mers vreodata printr-un mall oarecare, probabil ca ati observat ca e plin de cafenele. Acum, plecand de la premisa ca un mall se pretinde a fi un loc high-class, as putea presupune ca si cafenelele din incinta sa au un standard de calitate ridicat.

Bazandu-ma pe acest rationament si avand intr-o zi ceva timp de pierdut, m-am oprit la o astfel de cafenea aleasa total aleatoriu, pentru un espresso si un rasfoit de ziare (ale mele, sa nu cumva sa credeti ca erau oferite de cafeneaua respectiva).

Pot sa va zic fara nici o urma de ezitare ca a fost cel mai prost espresso pe care l-am baut vreodata (si am baut destule). Nu am eliminat din prima nici varianta ca doza de cafea o mai fi fost folosita de cel putin 10 ori inainte, dar mi-am adus aminte de gustul cafelei de la jobul meu anterior si explicatia este mult mai subtila: apa.
Apa folosita la prepararea espresso-ului este unul din elementele de baza care dau gustul cafelei, dar despre asta o sa vorbim alta data. In cazul de fata, datorita folosirii apei de robinet, in rezervorul espressorului se depun tot felul de substante (calcar, clor, etc), iar in momentul incalzirii apei pentru prepararea unei doze, acestea lasa un gust ciudat in cafea.

Asa ca daca vreti sa beti o cafea de calitate, aveti foarte mare grija de espressor si curatati-l periodic - vom vedea cum se face acest lucru in post-ul urmator.

Partea curioasa in toata povestea, e ca erau destul de multi clienti in acea cafenea, care nu pareau sa aiba ceva impotriva cafelei. Ceea ce ma face sa ma intreb: cati dintre cei care beau cafea in mod curent stiu ce beau si cati reusesc sa diferentieze o cafea de calitate fata de una proasta? Sau de fapt, pentru toti cei care umplu pana la refuz in fiecare zi cafenelele de peste tot, bautul cafelei reprezinta doar un gest social, produsul in sine nefiind important.

In ultimul timp am cam renuntat sa mai comand cappuccino. Prefer espresso-ul simplu - macar stiu de la inceput ce primesc.

Dupa cum spuneam si in postul anterior, cafenelele romanesti dau dovada de multa creativitate atunci cand alcatuiesc meniul de cafea. In special au probleme cu cappuccino-ul, care este un fel de loterie in privinta a ceea ce primesti in ceasca. De ceva timp insa, au inceput sa apara in meniuri 2 tipuri de cappuccino - italian si vienez.

Care este diferenta dintre cele doua? Pai simplu - cappuccino-ul italian este reteta originala de cappuccino, preluat de la italieni si preparat din espresso cu spuma de lapte (http://en.wikipedia.org/wiki/Cappuccino), iar cel vienez e de fapt espresso cu frisca.

Acum nu stiu, daca cappuccino-ul vienez este un produs consacrat si daca chiar se serveste in cafenelele din Viena (poate exista cineva care sa ne lumineze), sau daca este doar o creatie autohtona care printr-o coincidenta se leaga de faptul ca in Austria s-a preparat pentru prima data cappuccino-ul, abia apoi fiind preluata de italieni.

Nu pot sa fiu decat multumit, ca s-a facut aceasta clarificare si in meniurile cafenelelor de pe la noi, si incalcandu-mi ieri promisiunea de a nu mai comanda altceva decat espresso, am indraznit sa cer un cappuccino italian si am primit… unul cu spuma de lapte si cu frisca deasupra, asa ca ma gandesc sa le propun sa-l numeasca cappuccino royale. Macar cu atat sa contribui si eu daca tot se fac experiente pe mine.

Anyway, back to espresso…

Intr-o seara de intalnit cu prietenii in oras (adica seara de bere), fiindu-mi un pic lene si prea departe de locul de intalnire, am decis sa merg cu masina. In consecinta, ca pedeapsa pentru comoditatea mea, trebuind sa stau pe sec toata seara, am comandat un cappuccino italian.

Trecand peste problema mea cu variatiile de cappuccino de la noi, despre care vom vorbi intr-un post viitor, surpriza despre care vreau sa va povestesc acum, a venit atunci cand am luat prima gura. Cappucinno-ul meu avea un gust ciudat, dar destul de cunoscut (:D), iar raspunsul chelnerului la intrebarea mea, mi-a confirmat banuielile - alcool - mai exact lichior de curacao. Probabil ca va intrebati la fel ca mine ce legatura are lichiorul de curacao cu cappuccino-ul. Intr-adevar nu are, dar creativitatea cafenelelor romanesti nu are limite.

Si sapand un pic pe net, am gasit definitia autohtona a cappuccino-ului (adica capucino) pe dexonline.ro. In opinia domnului Radu Borza (cel care a postat definitia), capucino (http://dexonline.ro/search.php?cuv=capucino) inseamna cafea cu lapte spumos (şi coniac sau rom) cu cacao.

Acuma stau si ma intreb: sa fi fost oare domnul Borza cel care a cazut victima creativitatii din cafenele romanesti si analizand ce a baut cine stie pe unde, a postat definitia cuvantului pe dexonline.ro? Sau patronii acelor cafenele, documentandu-se pe net pentru noi retete au dat peste aceasta noua si minunata creatie si s-au grabit s-o puna in practica?

Oricum, afacerile sunt afaceri, concurenta e mare, asa ca fiecare trebuie sa vina cu ceva original ca sa atraga clientii. Si de ce nu - in felul acesta de fiecare data cand comanzi un cappuccino, vei parte si de momente de suspans - oare ce imi mai aduce de data asta?

P.S. daca o sa aiba cineva vreodata curajul sa faca un capucino cu coniac si cacao,va rog sa imi povestiti si mie deznodamantul aventurii.

Entuziasmat de diverse site-uri externe ce trateaza acest subiect, as fi vrut sa pornesc Kafein ca un loc de intalnire al cunoscatorilor in ale cafelei. Dar vizitand diverse cafenele, terase sau localuri care se doresc a fi cafenele prin diferite orase ale tarii, am ajuns la concluzia ca in Romania cultura cafelei este aproape nula. La noi cafeaua nu este un scop in sine ci doar un motiv de socializare sau de supravietuire in noua zi de munca. Se soarbe in orice ambient, nu i se acorda aproape deloc atentie, nu se apreciaza calitatea, provenienta, marca si nici macar gustul.

In concluzie, cu Kafein sper sa contribui cat de putin la formarea unei culturi romanesti a cafelei sau macar sa atrag atentia ca exista o diferenta intre o cafea facuta de un cunoscator si un pliculet de 3 in 1.